Nynaeve și Elayne nu se mai vedeau, iar iapa lui Nynaeve dispăruse și ea, la fel ca niște soldați și una dintre perechile de femei. Celelalte două erau încă acolo, iar Egwene observă că erau legate între ele printr-un lanț argintiu, la fel ca acela care-o unea și pe ea cu femeia de alături.
Aceasta, șezând pe vine, își freca obrazul. Sub ochiul stâng îi apăruse deja o vânătaie. Era drăguță, cu părul lung și negru și ochii mari, căprui. Avea probabil cam cu zece ani mai mult decât Nynaeve.
— Prima lecție, spuse ea solemnă; în glas nu îi răsuna nici o urmă de dușmănie, ci părea chiar prietenoasă. N-am să-ți mai dau nici o altă pedeapsă de data asta. Cu o nouă damane, trebuia să fiu mai atentă. Sa nu uiți asta: de-acum ești damane, una dintre Cele-n Lesă, iar eu sunt sul’dam, Mâna care Ține Lesa. Când damane și sul’dam sunt unite, iar cea din urmă este lovită, damane simte durerea de două ori mai tare. Poate să și moară. Așa că să nu uiți că nu trebuie s-o rănești în nici un fel pe sul’dam și că trebuie s-o aperi chiar mai mult decât pe tine însăți. Eu sunt Renna. Ție cum îți zice?
— Nu sunt… ceea ce-ai spus, șopti Egwene. Trase din nou de zgardă, dar aceasta nu se desprinse. Se gândi s-o arunce pe cealaltă la pământ și să încerce să-i smulgă brățara de la încheietură, dar renunță. Chiar dacă nu încercau s-o oprească soldații, care păreau să nici nu le bage în seamă pe ea sau pe Renna, avea impresia năucitoare că femeia spunea adevărul. Atingându-și ochiul stâng, clipi de durere. Nu părea umflat, așa că probabil ca nu se învinețise precum cel al Rennei, dar tot o durea. Ochiul stâng – și la una și la cealaltă. Ridică glasuclass="underline" Liandrin Sedai? De ce le permiți să facă una ca asta?
Liandrin își scutură palmele de praf, fără s-o privească.
— Primul lucru pe care trebuie să-l înveți, spuse Renna, este să faci întocmai cum ți s-a spus și pe dată.
Egwene gemu. Pe neașteptate, pielea începu s-o ardă și s-o înțepe, din tălpi și până în creștet, de parcă căzuse în urzici. Scutură din cap, când arsura deveni și mai puternică.
— Multe sul’dam, continuă Renna, cu glasul acela aproape prietenos, cred că damane n-ar trebui să aibă nume, sau cel puțin nu cele vechi. Dar eu sunt cea care te-a prins, așa că eu mă voi ocupa de învățătura ta și am să-ți îngădui să ți-l păstrezi. Dacă nu mă superi prea tare. Acum sunt numai puțin supărată pe tine. Vrei s-o ții tot așa până mă înfurii de tot?
Tremurând, Egwene scrâșni din dinți și își înfipse unghiile în palmă, silindu-se să nu se scarpine. „Proasto. Te întreabă numai cum te cheamă, atât.”
— Egwene, izbuti să rostească. Mă numesc Egwene al’Vere. Pe dată, mâncărimea fierbinte dispăru. Respiră adânc, tremurând încă.
— Egwene, spuse Renna. Frumos nume.
Apoi, spre groaza lui Egwene, o mângâie pe cap ca pe un câine. Își dădu seama că tocmai asta citise în glasul femeii – bunăvoința arătată unui câine pe care îl instruiești, și nu prietenia pe care-o simți pentru un alt om. Renna chicoti.
— Acum te-ai mâniat și mai tare. Dacă vrei să mă lovești iarăși, nu uita să nu dai prea tare, pentru că ai s-o simți de două ori mai mult ca mine. Nu încerca să conduci Puterea – asta n-ai s-o faci decât dacă-ți poruncesc eu.
Ochiul lui Egwene zvâcnea. Cu greu, se ridică în picioare și încercă să n-o mai bage în seamă pe Renna – cu toate că nu era ușor să n-o bagi în seamă pe cea care-ți ținea lațul de gât. Cealaltă chicoti iarăși, iar Egwene se înroși. Voia să se apropie de Min, dar lanțul încolăcit nu-i îngăduia. Strigă ușor:
— Min, ești bine?
Ridicându-se încet pe călcâie, Min încuviință, apoi își duse o mână la cap de parcă își dorea să nu-l fi mișcat. Un trăsnet sfâșie cerul senin, apoi căzu undeva printre copaci, în depărtare. Egwene tresări, apoi zâmbi. Nynaeve și Elayne erau încă libere. Dacă le putea elibera cineva, pe ea și pe Min, Nynaeve era aceea. Zâmbetul i se preschimbă într-o privire piezișă pe care i-o aruncă lui Liandrin. Nu știa de ce le trădase femeia Aes Sedai, dar avea să vină și răfuiala. „Cândva. Cumva.” Privirea mânioasă nu-i folosi la nimic – Liandrin nu-și luă ochii de la palanchin.
Bărbații cu pieptul gol îngenuncheară, punând palanchinul jos. Suroth coborî, aranjându-și cu grija roba, apoi se apropie de Liandrin cu pași ușori. În picioare purta numai niște papuci. Cele două femei erau cam de-o seamă. Ochii căprui și cei negri se priveau netulburați.
— Trebuia să-mi aduci două, spuse Suroth. În loc de asta, am numai una, iar două sunt libere – și una dintre ele este cu mult mai puternică decât mi s-a dat de înțeles. Toate patrulele de la două leghe distanță o să se ia după ea.
— Ți-am adus trei, spuse liniștită Liandrin. Dacă nu ești în stare să le păzești așa cum trebuie, poate că stăpânul nostru ar trebui să aleagă altul dintre voi care să-l slujească. Te sperii de niște prostii. Dacă apar patrulele, omoară-le.
Trăsnetul lovi din nou, nu foarte departe. Câteva clipe mai târziu, un zgomot ca de tunet răsună din locul în care căzuse. În văzduh se ridică un nor de praf. Nici Liandrin, nici Suroth nu observară.
— M-aș putea încă întoarce în Faime cu două damane, zise Suroth. Nu-mi face plăcere să îngădui unei… Aes Sedai – scuipă cuvântul ca un blestem – să se plimbe liberă.
Liandrin nu se schimbă la față, dar Egwene văzu un nimb luminos care o înconjură dintr-odată.
— Aveți grijă, înălțime, strigă Renna. E pregătită!
Soldații se înfiorară, apucându-și săbiile și lăncile, dar Suroth nu făcu altceva decât să-și lipească palmele una de alta, zâmbindu-i lui Liandrin pe deasupra unghiilor sale lungi.
— Doar n-ai să-mi faci vreun rău, Liandrin. Stăpânului nu i-ar plăcea, de vreme ce e limpede că de mine are mai multă nevoie, iar ție ți-e frică de el mai mult decât de gândul de-a deveni damane.
— Iar ție, Suroth, zâmbi Liandrin, cu toate că obrajii îi păliseră din pricina mâniei, ți-e frică de el mai mult decât de gândul că te-aș putea face să arzi ca un tăciune chiar acolo unde te afli.
— Tocmai. Amândurora ne e teamă de el. Dar până și nevoile stăpânului se vor schimba cu vremea. Până la urmă, toate marath‘damane vor fi puse în laț. Poate că eu însămi îți voi pune zgarda pe gâtul tău frumos.