Выбрать главу

Acesta a fost un prim motiv. Dar a mai fost unul, precumpănitor. Werner Steinborn, aflând de la "prietena" sa ceea ce îl interesa, s-a pus imediat pe treabă. Adică, a început pregătirile în scopul aducerii la suprafaţă a lăzilor scufundate în Lacul Bucura. Fuiorescu, celălalt rezident, care, ca o primă măsură după ce a aflat de trădarea Micăi a fost să-l supravegheze îndeaproape pe Werner Steinborn, şi-a dat imediat seama ce scop au pregătirile. Şi atunci i-a venit ideea să scoată castanele din foc cu mâinile acestuia. Adică, să-l lase pe Werner Steinborn să aducă la suprafaţă lăzile - asumându-şi toate riscurile - şi după aceea să pună mâna pe ele, eventual chiar lichidându-l, la întoarcerea din "expediţie".

În vederea realizării acestui scop, Fuiorescu, însoţit de Koruz, l-au urmărit în Retezat pe profesorul Nedelcu şi, spionându-l, au văzut când lăzile au fost aduse la suprafaţă. Pe urmă, fără să mai întârzie o clipă, s-au grăbit să se întoarcă şi să pregătească atacul expediţiei, în preajma cantonului silvic, unde ei bănuiau că profesorul urma să se dispenseze de serviciile localnicilor. Din păcate pentru ei, am fost şi noi pe acolo. Le-am zădărnicit planul, arestându-i, aşa cum am procedat curând după aceea şi cu profesorul.

Ducu făcu o scurtă pauză, numai atâta cât a fost nevoie ca să-şi umezească buzele.

- ...Şi o dată cu arestarea lor - vorbi el din nou - cazul "Tanti Aspasia" l-am putut considera încheiat. De asemenea, cred că şi eu aş putea considera încheiată expunerea mea.

- Nu înainte de a le da tovarăşilor explicaţiile necesare în legătură cu "Pensiunea Dankner", îi reaminti colonelul Joldiş.

- Vă mulţumesc, tovarăşe colonel, că mi-aţi adus aminte. Trebuie să precizez de la început, tovarăşi, că nici Lotte Dankner şi nici Fredi, alias falsul Ion Vasilescu, nu au nici un amestec în cazul "Tanti Aspasia". Greşeala a fost a mea. M-am lăsat mistificat de aparenţe. Dacă vă mai amintiţi, la Pensiune am fost dus de Mica. A fost suficient acest fapt, ca să devin suspicios. Că am devenit suspicios, n-a fost rău. Fiindcă - numai datorită acestui fapt am putut descoperi ceea ce am descoperit. Cert este însă că Mica m-a dus acolo fără nici o intenţie, ci doar fiindcă mă plânsesem că nu prea am bani, după cum, de asemenea este clar că ea nu a avut vreo legătură, nici cu Lotte Dankner şi nici cu Fredi. Începând să investighez, ştiţi ce surpriză am avut: Fredi adăpostindu-se la Pensiune sub numele de Ion Vasilescu: adevăratul Ion Vasilescu, bolnav la Spitalul Central, ajuns incurabil, nu fără contribuţia Lottei Dankner. În realitate, Lotte Dankner şi Fredi, falsul Ion Vasilescu, sunt doi infractori de drept comun. Cazul lor a fost predat miliţiei, care, în prezent, anchetează. Pot să vă informez că Fredi este de fapt fratele Lottei Dankner şi că are la activul lui cel puţin patru crime.

Şi cu aceasta cred că pot considera încheiată expunerea mea. S-ar putea să aveţi totuşi unele nelămuriri. Dacă ele există, vă rog să le formulaţi şi vă voi răspunde.

Primul care ridică mâna fu Picioruş.

- Aş avea de pus o întrebare, tovarăşe maior.

- Te ascult, Picioruş.

- De ce Werner Steinborn, direct sau prin patronii săi din străinătate, nu a încercat racolarea dumneavoastră?

- Cred că e mai bine să răspund la fiecare întrebare în parte. De aceea, iată care este răspunsul la întrebarea pusă de sublocotenentul Picioruş: Werner Steinborn ştiind de la prietena lui că urmează să fiu racolat de către Trustul Nebel nu a mai considerat necesar să fiu încă o dată racolat de agentura pe care o slujea. El sconta să se folosească de mine fie indirect, prin Mica, obţinând copia materialelor pe care eu le-aş fi furnizat lui Fuiorescu, fie exercitând asupra mea un şantaj direct: ori lucrezi şi pentru mine, ori te denunţ că ai fost racolat şi că procuri informaţii Trustului Nebel. Clar, tovarăşe Picioruş?

- Clar, tovarăşe maior.

- Altă întrebare?

- Tot eu aş mai avea una, tovarăşe maior. De ce s-a sinucis dentistul Paulian? Dar Cornelia Melinte? Există vreo legătură între aceste două sinucideri?

- S-au sinucis din motive diferite. Mai întâi, de ce s-a sinucis Liviu Paulian: Acest Liviu Paulian a fost şi el până în preajma insurecţiei de la 23 August spion dublu. Numele lui figurează pe lista găsită în servieta lui Arnold Weisenfels, adică pe lista spionilor dubli pe care Gestapoul, din anumite motive, nu considerase oportun să treacă la lichidarea lor. (Asta nu înseamnă că nu aveau de gând s-o facă mai târziu. Evenimentele însă nu le-au dat răgazul). După 23 August 1944, Liviu Paulian s-a dat la fund, s-a "cuminţit" cu alte cuvinte. Rezidentul, vrând să-şi lărgească reţeaua, a încercat să-l "reactivizeze" pe dentist prin Koruz, folosind şantajul. Dar între timp în viaţa fostului spion interveniseră unele evenimente. (Nu mai pun la socoteală că îmbătrânise). Îşi măritase fată cu un inginer "cu viitor", iar pe deasupra ajunsese bunic. Pe de altă parte, ştia ce riscuri îşi asumă dacă o ia de la capăt. Şi atunci a preferat să-şi pună capăt zilelor. Sinuciderea dentistului i-a dat de gândit lui Fuiorescu. Din considerente tactice, s-a hotărât să amâne reactivarea pentru reţeaua lui a foştilor agenţi de pe lista găsită în servietă, până după terminarea operaţiei, denumită în limbaj convenţional "Operaţia Nautilus". În legătură cu această sinucidere, aş vrea să precizez că nici soţia dentistului şi nici fiica acestuia - cu atât mai puţin ginerele său, inginerul - nu au cunoscut motivul sinuciderii.

Şi acum în legătură cu sfârşitul neprevăzut al Corneliei Melinte. V-am spus că Fredi are la activul său cel puţin patru crime. Dintre acestea face parte şi asasinarea soţului Corneliei Melinte. Această ultimă crimă a săvârşit-o la îndemnul Corneliei Melinte, atunci când ea a descoperit că soţul ei caută satisfacţii extraconjugale. Roasă de remuşcări tardive, şi terorizată de Fredi care cerea compensaţii în natură, până la urmă a sfârşit prin a-şi pune capăt zilelor.

Locotenentul major Dorobanţu formulă prima întrebare astfeclass="underline"

- Tovarăşe maior, ultima dată când v-a chemat Mica la telefon, la un moment dat, a fost împiedicată să continue conversaţia. De către cine a fost împiedicată şi în ce scop?

- V-am spus că Mica, geloasă că Werner Steinborn preferă pe o alta, ca să se răzbune, a mărturisit unchiului ei, lui Fuiorescu, propria ei "trădare", jurându-i că nu mai vrea să ştie de el. Dar Fuiorescu, vulpoi bătrân, cu experienţă, n-a avut de loc încredere în căinţa nepoatei sale. Temându-se că Mica ar putea reveni la amantul ei, a hotărât ca, pentru o anumită perioadă de timp, să fie ţinută... sub cheie. Atunci când mi-a telefonat, a fost surprinsă de către Fuiorescu. Acesta crezând că vorbeşte cu Werner Steinborn a împiedicat-o să continue conversaţia. Poate că, tovarăşe Dorobanţu, ai vrea să ştii în ce scop mi-a telefonat. Simplu: voia să-mi propună ca, pentru un anumit timp, să vină să locuiască la mine. Fiind o fire independentă şi voluntară, Mica nu poate suferi în general constrângerea şi cu atât mai puţin una exercitată de unchiul său.

- Folosirea "Rekord"-ului - formulă a doua întrebare locotenentul major Dorobanţu - a fost o iniţiativă personală şi spontană a Micăi, sau premeditată, aprobată de rezidentul ei? Pun această întrebare, fiindcă mi se pare această acţiune cam riscantă.