Biserica Ortodoxă preîntâmpină că învăţătura lui Hristos nu are nimic comun cu ocultismul şi că operele autorilor oculţi sunt o capcană pregătită de diavol pentru cei nepricepuţi şi încrezuţi (îngâmfaţi). Aderând, prin ocultism, la o comuniune ticsită cu demoni, omul se înstrăinează de Dumnezeu şi îşi pierde sufletul.)
Am greşit: am fost leneş, nefiind demn de nici o faptă bună. Nu i-am vizitat pe cei singuratici, bolnavi, bătrâni, pe copiii din orfelinate, pe deţinuţi… Prin dorinţa odihnei trupeşti, cu alintul în pat. Cu mâhnirea că nu mă pot desfăta cu plăcerile lumeşti şi cu luxul acestei lumi. Prin pasiunea la jocurile de noroc, la reprezentaţii teatrale şi distractive (jocul în cărţi, domino, jocuri la computer, televizorul, cinematografele, saloanele video, discoteci, baruri, cafenele, restaurante, cazinouri…). Am făcut abuz de băuturi tari; cu limba mea spurcată am rostit prostii, înjurături, am fumat, am consumat stupefiante; am fost pasionat de muzica de estradă şi de rock — stil în muzică uşoară.
(Simbolica cărţilor de joc şi ghicit este antihristă şi are menirea să-şi bată joc de patimile Mântuitorului Hristos.
La indienii americanifumegarea tutunului se folosea la ritualul închinării duhurilor demonice. Fumând tutun, creştinul se face trădător al lui Dumnezeu şi închinător la draci).
Am greşit: cu vederea (în cărţi, reviste, filme) păcatelor erotice şi sadice. Am privit jocuri, reprezentaţii, dansuri necuviincioase (de numit cefei), am dansat. (Dansurile au dus la sfârşitul mucenicesc al Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, de aceea, pentru creştini, ele sunt o batjocură a memoriei lui).
Am participat la concursurile frumuseţii, top-modele, la mascarade («malan-ca», «cu capra», «haloween»…). Nu m-am retras de la ispite, întâlniri şi propuneri păcătoase. M-am îndulcit îndelung cu iluzii desfrânate şi cu amintirea păcatelor din trecut. Am greşit prin căutarea desfrânată cu ochii şi cu comportamentul amoral cu persoane de alt gen (cu neruşinarea, cu îmbrăţişările, săruturile, pipăirea necurată a corpului…). Cu curvia (relaţii intime până la cununie). Cu perversiuni curveşti (onanism, diverse poziţii, curvie orală şi anală…). Păcatele sodomiei (homosexua-lism, lesbianism, curvie cu animale, amestecare de sânge (concubinaj cu rudele)… Mi-am vândut corpul, am contribuit la aceste fapte prin înţelegeri, prin arendarea casei sau a apartamentului pentru desfrâu.
Urmând obiceiurilor desfrânate ale acestei lumi şi dorind a plăcea şi a ispiti, mi-am tuns şi colorat părul, m-am vopsit (astfel încălcând legea lui Dumnezeu privind exteriorul femeii), m-am îmbrăcat indecent (am purtat rochii şi bluze decoltate, fuste scurte, cu tăieturi, pantaloni, şort, haine prea strânse pe corp, transparente…). în aşa hal, nerespectând sfinţenia, am îndrăznit să intru în Biserica Domnului. Am fost obraznic(ă) în gesturi, în mişcări, în felul de a umbla (desfrânat). M-am scăldat şi m-am bronzat în prezenţa persoanelor de alt gen (este în contradicţie cu castitatea creştinească). Am greşit cu seducerea conştientă la păcat (care?).
Am greşit: cu preacurvia (trădarea soţului sau a soţiei). Cu viaţa în căsătorie fără
Taina Cununiei. Cu nereţinerea în relaţiile intime (în posturi, în duminici şi zile de sărbători, în perioada gravidităţii, în zilele de necurăţenie). Mi-am permis perversiuni (cefei?) în relaţiile intime. Am folosit mijloace anticoncepţionale. Dorind să trăiesc numai pentru plăceri şi fugind de greutăţile vieţii mi-am ucis copiii (avorturile). Am sfătuit şi pe altele să facă avort. Am fost cauza certurilor din familie, am insultat casnicii… N-am dorit să-mi îndeplinesc datoriile privitoare la educaţia copiilor, n-am îngrijit de gospodărie, mi-am pierdut timpul în trândăvie, mi-am băut banii, am dus copiii la orfelinat…
(Spirala şi pastilele anticoncepţionale omoară fătul conceput în perioada cea mai timpurie. Este acelaşi avort numai fără intervenţie chirurgicală.
Bărbaţii, care impun femeile să facă avort sau nu se opun acestuifapt, tot sunt ucigători de copii. Medicii care fac avorturi — ucigaşi, iar asistenţii — complici).
Am greşit: neglijind sufletele copiilor, pregătindu-i doar pentru viaţa pământească (nu i-am învăţat despre Dumnezeu şi credinţă, nu le-am altoit dragostea pentru rugăciunea din Biserică şi de acasă, nu i-am învăţat postul, smerenia, ascultarea şi împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, la fel nu le-am dezvoltat simţul datoriei, al onoarei, responsabilităţii…, nu m-am interesat ce citesc, cu cine prietenesc, cu ce se ocupă, cum se comportă). I-am pedepsit prea aspru (vărsându-mi pe ei ciuda şi nemulţumirea şi nupentru a-i corecta, i-am numit cu vorbe jignitoare, i-am blestemat).
I-am ispitit prin păcatele săvârşite de mine (prin purtare necuviincioasă, ocară, rostire a prostiilor, bârfire, vizionare a emisiunilor imorale, prin relaţii intime… în prezenţa lor).
Am greşit: nu i-am ascultat pe părinţi, pe cei vârstnici, pe conducători, insul-tându-i pe toţi. Cu îngrijirea neglijentă de părinţii bătrâni şi bolnavi, de rude… (i-am lăsat fără supraveghere, fără mâncare, fără bani şi medicamente…, i-am dus la azilul de bătrâni).
Am greşit: abuzând de capricii, de îndărătnicie, de împotrivire, de samavolnicie şi de autoîndreptăţire. Am fost leneş la învăţătură. Am neglijat serviciul şi îndatoririle obşteşti. Am folosit talentul şi poziţia socială nu spre slava lui Dumnezeu şi folosul oamenilor, ci pentru interesele personale. Am furat din bunurile statului şi din averea obştească. Am primit şi am dat mită (dăunând statului şi provocând tragedii personale). I-am constrâns pe subalterni (cu ce scop?). Deţinând un post de conducere, n-am avut grijă să contribui la stoparea răspândirii obiceiurilor anticreştine (care distrug moralitatea poporului), a studierii în şcoală a obiectelor imorale… Nu am acordat ajutor Bisericii Ortodoxe (amfostindiferent(ă)faţă de invazia credinţelor false, nu am contribuit la răspândirea şi întărirea Ortodoxiei, nu am apărat sfinţeniile bisericeşti, nu am acordat ajutor la construirea şi reparaţia bisericilor, mănăstirilor, la curăţenia curţii bisericeşti…).
Am greşit: i-am osândit (i-am vorbit de râu) pe cei vii şi pe cei răposaţi, iar păcatele
mele nu le văd; am discutat fără rost despre lucrurile deşarte ale lumii… Am spus bancuri imorale şi hulitoare (despre Dumnezeu, Biserică, cler); am râs fără măsură, în hohote; mi-am etalat propria ingeniozitate, urmărind scopul de a-i face pe oameni să râdă. Prin luarea numelui Domnului în deşert (rostirea lui fără necesitate, în discuţii banale, glume). I-am judecat şi osândit pe preoţi şi pe călugări. Am ascultat şi repovestit bârfe despre slujitorii Bisericii şi despre problemele bisericeşti (astfel, prin mine eu huleam numele lui Dumnezeu între oameni). Am divulgat păcatele şi neputinţele străine; am clevetit, am răspândit vorbe rele. Am spus minciuni, am amăgit, nerespectând promisiunile date lui Dumnezeu şi oamenilor. Am înjurat, am depus jurăminte false şi mărturii false la judecată. Cu judecata nedreaptă (îndreptăţirea criminalilor şi osândirea nevinovaţilor…).