Psaltirea trebuie să fie în casa fiecărui creştin alături de Biblie.
Sfântul Vasile cel Mare scrie: «Cartea psalmilor cuprinde în sine ceea ce este maifolositor în toate. Ea profetizează cele viitoare, însemnează fapte istorice, dă legi pentru viaţă. Este o adevărată comoară de învăţături bune. Ea vindecă rănile cele vechi ale sufletului. îngrijeşte de cel bolnav şi păstrează întreg pe cel sănătos.»
Foarte multe cântări din slujbele bisericeşti sunt fragmente din Psalmii Proorocului David. Psalmul este liniştea sufletului, răsplătitorul păcii. Tot Sfântul Vasile menţionează: «Psalmul este glasul Bisericii; el înveseleşte sărbătorile şi face să se nască în inima credinciosului dorul după Dumnezeu.»
Psaltirea este alcătuită din 20 de capitole numite «Catisme». Fiecare Catismă e alcătuită la rândul ei din trei părţi.
Bine este ca creştinul să citească din Psaltire în fiecare zi. Aici el va afla hrană pentru suflet, iar rugăciunile ce se cuprind în psalmi îl vor feri de tot răul.
Ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărţi insuflate de Dumnezeu. Psaltirea luminează toate simţurile inimii, toate cugetele sufletului şi toate mişcările minţii în microcosmos (că aşa se tâlcuieşte omul — lume mică). îl încălzeşte (pe om), îl veseleşte, îl luminează prin cunoştinţa adevărului şi prin descoperirea dumnezeieştilor Taine. îl aprinde cu dragoste către Dumnezeu, cu căldura Duhului Sfânt şi cu umilinţa lacrimilor. îl veseleşte cu aducerea aminte de Dumnezeu şi cu făgăduinţa veşnicilor bunătăţi ale Ierusalimului ceresc. Nu este atât de trebuincioasă călătoria soarelui acestei lumi cât este citirea Psaltirii de către om. Că zice Sfântul Ioan Gură-de-Aur: «Mai bine să înceteze soarele din călătoria sa decât să înceteze citirea Psaltirii. Căci Psaltirea este mai folositoare decât toate cărţile. Toate cărţile sunt de folos şi mare grijă fac dracilor dar nu ca Psaltirea.» Zice şi marele Va-sile: «Nici o altă carte nu slăveşte aşa pe Dumnezeu precum Psaltirea. Şi nici o alta nu se poate asemăna cu folosul ei».
Voia îţi este a şti folosurile ce se pricinuiesc din citirea psalmilor? însuţi le vei pricepe numai de vei citi cu luare aminte, cu trezvire şi cu pricepere căci nu este cu putinţă a număra ce poate lucra Psaltirea. Cu îngerii slăveşte pe Dumnezeu. Pe toată lumea cea din ceruri şi pe cea de sub cer o cheamă spre slavoslovia lui Dumnezeu. Pe draci îi blestemă, mare plâns şi mare durere face diavolilor. Pentru împăraţi şi pentru boieri şi pentru toată lumea pe Dumnezeu îl roagă. Lucrează sfinţenie, pe suflet ca soarele îl luminează, ca apa îl curăţeşte, ca focul îl încălzeşte, ca untdelemnul cu îndurarea lui Dumnezeu îl unge. Poftele trupeşti, iuţimea, urgia şi mânia le potoleşte. înmulţeşte credinţa, nădejdea şi legătura dragostei. Mai înainte spune cele viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute. Citirea psalmilor cu luare aminte, şi din inimă împietrită scoate lacrimi.
Psaltirea este partea cea aleasă cu îngerii, cântare preaiubită lui Dumnezeu, solitoare de mântuire omului păcătos, mângâiere bătrânilor, înfrumuseţare tinerilor, luminare şi înţelepciune a pruncilor, podoabă preafrumoasă femeilor înţelepte. Este dătătoare de smerenie, izgoni-toare trufaşilor draci, armă împotriva înfricoşărilor nopţii, odihnă ostenelilor de peste zi.
Psaltirea este lucru îngeresc, moştenire cerească, tămâie duhovnicească. Dar ce zic multe? Tuturor toate este cartea psalmilor. De aceea unii au numit-o «Biblie mică», deoarece toate câte sunt pe larg în cărţile Legii Vechi şi ale celei Noi, sunt tâlcuite pe scurt de Duhul Sfânt în Psaltire. Alţii au asemănat Psaltirea cu o comoară mare de obşte căci toate visteriile înţelepciunii şi ale cunoştinţei de Dumnezeu sunt ascunse în ea. Această neîmpuţinată, mare şi fără de preţ comoară o hărăzesc dragostei tale (blagocestive cititorule) pentru ca din ea să-ţi agoniseşti ţie bogăţie veşnică şi nestricăcioasă păstrată în ceruri, acolo unde furii nu se apropie, nici rugina nu o strică. Căreia şi noi spre a ne învrednici împreună cu voi, pe Cel în Treime proslăvit Dumnezeu rugaţi-L şi Lui împreună de toate să-I dăm mulţumită. Amin.
Cum se citeşte Psaltirea de fiecare credincios
De eşti Preot, începe aşa:
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu eşti Preot, zi:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
împărate ceresc… Sfinte Dumnezeule…
Preasfântă Treime… Tatăl nostru…
Glasul al 6-lea
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii, robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă… Cinstita prăznuire a Proorocului Tău, Doamne, Cer a arăta Biserica, căci îngerii împreună cu oamenii se veselesc. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, în pace îndreptează viaţa noastră.
şi acum… Multe sunt mulţimile păcatelor mele de Dumnezeu Născătoare. Către tine am năzuit, Curată, căutând mântuire. Cercetează neputinciosul meu suflet şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeului nostru ca să-mi dea mie iertare de răutăţile ce am făcut, ceea ce eşti una binecuvântată.
Doamne miluieşte (de 40 de ori) şi fă închinăciuni câte poţi. Apoi rugăciunea Către Preasfânta Treime
întru tot Sfântă Treime, Dumnezeule şi Făcătorule a toată lumea, ajută-mi şi îndreptează inima mea spre a începe cu înţelepciune şi a săvârşi cu fapte bune aceşti de Dumnezeu insuflaţi psalmi care au fost grăiţi de Duhul Sfânt prin gura lui David, pe care şi eu, nevrednicul, acum vreau să-i grăiesc. Dar, cunoscându-mi nevrednicia mea, căzând înaintea Ta mă rog Ţie şi cer de la Tine ajutor. Doamne Iisuse Hristoase, îndreptează mintea mea şi întăreşte inima mea ca să nu mă îngreuiez de graiu-rile gurii, ci să mă veselesc de înţelegerea cuvintelor şi să mă gătesc spre lucrarea faptelor bune care mă învăţ şi să le grăiesc. Ca prin faptele cele bune luminându-mă, să fiu părtaş la Judecată părţii celei de-a dreapta cu toţi aleşii Tăi. Deci acum, Stăpâne, binecuvântează ca, răsuflând de la inimă, cu limba să strig în acest chip:
Fericit bărbatul…
încet, cu luare-aminte şi cu socoteală, fără a te grăbi, pentru a înţelege şi cu mintea cele ce citeşti.
Catisma întâi
Psalmul 1 Al lui David, nescris deasupra la evrei
Fericitul Teodorit susţine că acest psalm ne sfătuie să ascultăm neîncetat cuvintele dumnezeieşti. Iar Sfântul Atanasie, menţionează: «David pune aici începutul prorociilor despre Hristos, de aceea, mai întâi, îi fericeşte pe cei care nădăjduiesc în El.»
1 Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut; 2 Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea. 3 Şi va fi ca un pom răsădit lîngă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea, şi toate cîte va face vor spori.4 Nu sînt aşa necredincioşii, nu sînt aşa! Ci ca praful, ce-1 spulberă vîntul de pe faţa pămîntului.5 De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor.6 Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri.