Catisma a doua
Psalmul 9 Al lui David. întru sfârşit, pentru cele ascunse ale Fiului
Sfântul Atanasie cel Mare: «în acest psalm, David descrie Evenimentele ce ţin de Naşterea Mântuitorului, minunile, Moartea, Coborârea în iad şi învierea Sa din morţi». Fericitul Teodorit menţionează: «Este întitulat: pentru cele ascunse ale Fiului „deoarece aceste fapte au fost ascunse de toţi ceilalţi şi chiar de Apostoli“. în psalm se prevesteşte Taina Venirii a Doua a Domnului Hristos, când va judeca viii şi morţii. Stihul 20 „Să nu se întărească omul“, se referă la antihrist, omul fărădelegii, fiul pierzaniei. Sfântul Ambrozie din Optina ne îndeamnă să ne rugăm mai des folosind cuvintele din stihul 32.
1 Lăuda-Te-voi, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale.2 Ve-seli-mă-voi şi mă voi bucura de Tine; cînta-voi numele Tău, Preaînalte.3 Cînd se vor întoarce vrăjmaşii mei înapoi, slăbi-vor şi vor pieri de la faţa Ta.4 Că ai făcut judecata mea şi dreptatea mea; şezut-ai pe scaun, Cel ce judeci cu dreptate.5 Certat-ai neamurile şi au pierit nelegiuiţii; stins-ai numele lor în veac şi în veacul veacului.6 Vrăjmaşului i-au lipsit de tot săbiile şi cetăţile i le-ai sfărîmat; pierit-a pomenirea lor în sunet.7 Iar Domnul rămîne în veac; gătit-a scaunul Lui de judecată8 Şi El va judeca lumea; cu dreptate va judeca popoarele.9 Şi a fost Domnul scăpare săracului, ajutor la vreme potrivită în necazuri.10 Să nădăjdu-iască în Tine cei ce cunosc numele Tău, că n-ai părăsit pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne!11 Cîntaţi Domnului, Celui ce locuieşte în Sion, vestiţi între neamuri faptele Lui.12 Că Cel ce răzbună sîngele lor şi-a adus aminte. N-a uitat strigătul săracilor. 13 Miluieşte-mă, Doamne! Vezi smerenia mea, de către vrăjmaşii mei, Cel ce mă înalţi din porţile morţii, 14 Ca să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului; veseli-mă-voi de mîntuirea Ta!15 Căzut-au neamurile în groapa pe care au făcut-o; în cursa aceasta, pe care au ascuns-o, s-a prins piciorul lor.16 Se cunoaşte Domnul cînd face judecată! întru faptele mîinilor lui s-a prins păcătosul.17 Să se întoarcă păcătoşii în iad; toate neamurile care uită pe Dumnezeu.18 Că nu pînă în sfîrşit va fi uitat săracul, iar răbdarea săracilor în veac nu va pieri.19 Scoală-Te, Doamne, să nu se întărească omul; să fie judecate neamurile înaintea Ta! 20 Pune, Doamne, legiuitor peste ele, ca să cunoască neamurile că oameni sînt.21 Pentru ce, Doamne, stai departe? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? 22 Cînd se mîndreşte necredinciosul, se aprinde săracul; se prind în sfaturile pe care le gîndesc.23 Că se laudă păcătosul cu poftele sufletului lui, iar cel ce face strîmbătate pe sine se binecuvântează. 24 Întărîtat-a cel păcătos pe Domnul, după mulţimea mîniei lui; nu-L va căuta; nu este Dumnezeu înaintea lui. 25 Spurcate sînt căile lui în toată vremea; lepădate sînt judecăţile Tale de la faţa lui, peste toţi vrăjmaşii lui va stăpîni.26 Că a zis întru inima sa: nu mă voi clătina din neam în neam, rău nu-mi va fi.27 Gura lui e plină de blestem, de amărăciune şi de vicleşug; sub limba lui, osteneală şi durere.28 Stă la pîn-dă în ascuns cu cei bogaţi ca să ucidă pe cel nevinovat; ochii lui spre cel sărac privesc.29 Pîndeşte din ascunziş, ca leul din culcuşul său; pîndeşte ca să apuce pe sărac, pîndeşte pe sărac ca să-l tragă la el.30 în laţul lui îl va smeri; se va pleca şi va cădea asupra lui, cînd va stăpîni pe cei săraci.31 Că a zis în inima lui: „Uitat-a Dumnezeu! întors-a faţa Lui, ca să nu vadă pînă în sfîr-şit!“32 Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu! înalţă-se mîna Ta! Nu uita pe săracii Tăi pînă în sfîrşit!33 Pentru ce a mîniat necredinciosul pe Dumnezeu? Că a zis în înima lui: Domnul nu va cerceta!34 Vezi, pentru că Tu priveşti la necazuri şi la durere, ca să le iei în mîinile Tale; căci în Tine se încrede săracul, iar orfanului Tu i-ai fost ajutor.35 Zdrobeşte braţul celui păcătos şi rău, păcatul lui va fi căutat şi nu se va afla.
36 împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului! Pieriţi neamuri din pămîntul lui.
37 Dorinţa săracilor a auzit-o Domnul; la rîvna inimii lor a luat aminte urechea Ta.
38 Judecă pe sărac şi pe smerit, ca să nu se mai mîndrească omul pe pămînt.
Psalmul 10 Al lui David. întru sfârşit
Fericitul Teodorit:,Acest psalm, David l-a scris fiind gonit de Saul. îi ajută şi pe cei care suferă nedreptăţi şi nădăjduiesc în Dumnezeu. Este numit „întru sfârşit“, deoarece prevesteşte dreapta Judecată a lui Dumnezeu şi pedeapsa la care vor fi supuşi nelegiuiţii. După părerea Sfântului Atanasie acest psalm David îl cântă după ce i-a biruit pe vrăjmaşi. Unii tâlcuitori văd în acest psalm Biserica gonită de eretici.
1 în Domnul am nădăjduit. Cum veţi zice sufletului meu: „Mută-te în munţi, ca o pasăre?“ 2 Că iată păcătoşii au încordat arcul, gătit-au săgeţi în tolbă, ca să săgeteze în întuneric pe cei drepţi la inimă.3 Că au surpat ceea ce ai aşezat; dar dreptul ce a făcut? 4 Domnul este în Biserica cea sfîntă a Lui, Domnul în cer are scaunul Său. Ochii Lui spre sărac privesc, genele Lui cercetează pe fiii oamenilor.5 Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeşte nedreptatea îl urăşte sufletul Său.6 Va ploua peste păcătoşi laţuri, foc şi pucioasă; iar suflare de vifor este partea paharului lor.7 Că drept este Domnul şi dreptatea a iubit şi faţa Lui spre cel drept priveşte.
Slavă…
Psalmul 11 Al lui David. întru sfârşit, pentru a opta
Fericitul Teodorit: „în acest psalm, David se plânge de trădătorii care îl vând pe el lui Saul, şi-i descoperă duşmanului locul aflării lui. David ne învaţă să nădăjduim în Dumnezeu şi nu în oameni. Denumirea „întru sfârşit pentru a opta“, ne aminteşte de dreapta Judecată a Domnului. Sfântul Atanasie subînţelege în psalmul 11, acel „neam viclean“ despre care vorbeşte Mântuitorul în Evanghelia de le Matei (12,41).
1 Mîntuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor. 2 Deşertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă şi în inimă rele au grăit.3 Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mîndrie.4 Pe cei ce au zis: „Cu limba noastră ne vom mări, căci buzele noastre la noi sînt; cine ne este Domn?“5 Pentru necazul săracilor şi suspinul nenorociţilor, acum Mă voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mîntuirea şi le voi vorbi pe faţă. 6 Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat de pămînt, curăţat de şapte ori.7 Tu, Doamne, ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acesta în veac. 8 Căci, atunci cînd se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni.
Psalmul 12 Al lui David. întru sfârşit
Sfântul Atanasie:,Acest psalm îl cântă David, aducând pocăinţă pentru păcate şi totodată bineves-teşte asupra mântuirii noastre. Acest psalm este rugăciunea credinciosului care a nimerit în încercări grele“. Sfântul Teodorit, ne îndeamnă: „Şi noi, care suntem în luptă cu diavolul, se cuvine să ne rugăm aşa, şi întotdeauna să chemăm ajutorul Domnului.“