Slavă…
Psalmul 103 Al lui David, pentru facerea lumii
Fericitul Teodorit: "Psalmul ne învaţă cum trebuie să-L proslăvim pe Ziditorul nostru. Descrie toate binefacerile Domnului şi arată că Dumnezeu este Creatorul şi Cârmuitorul întregii lumi."
1 Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, mări-tu-Te-ai foarte!2 întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină;3 Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; 4 Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vîn-turilor;5 Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc;6 Cel ce ai întemeiat pămîntul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului.7 Adîncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta ape.8 De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa.9 Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.10 Hotar ai pus, pe care nu-1 vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pămîntul.11 Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape;12 Adăpa-se-vor toate fiarele cîm-pului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli.13 Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stîncilor vor da glas.14 Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pămîntul. 15 Cel ce răsări iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor;16 Ca să scoată pîine din pămînt şi vinul veseleşte inima omului; 17 Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pîinea inima omului o întăreşte. 18 Sătura-se-vor copacii cîmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.19 Locaşul cocos-tîrcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor, stîncile scăpare iepurilor.20 Făcut-ai luna spre vremi; soarele şi-a cunoscut apusul său.21 Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, cînd vor ieşi toate fiarele pădurii;22 Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mîncarea lor. 23 Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.24 Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa pînă seara.25 Cît s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pămîntul de zidirea Ta.26 Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc tîrîtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari. 27 Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea.28 Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.29 Dîndu-le Tu lor, vor aduna; deschizînd Tu mîna Ta, toate se vor umple de bunătăţi.30 Dar întorcîn-du-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfîrşi şi în ţărînă se vor întoarce.31 Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pămîntului.32 Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.33 Cel ce caută spre pămînt şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. 34 Cînta-voi Domnului în viaţa mea, cînta-voi Dumnezeului meu cît voi fi.35 Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.36 Piară păcătoşii de pe pămînt şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvin-tează, suflete al meu, pe Domnul.
Slavă…
Psalmul 104 Aliluia
Fericitul Teodorit:,Acest psalm ne cheamă să-I cântăm Domnului şi aminteşte iudeilor despre toate binefacerile pe cafe Dumnezeu Le-a dat strămoşilor, iar urmaşii lor s-au arătat nemulţămitori."
1 Lăudaţi pe Domnul şi chemaţi numele Lui; vestiţi între neamuri lucrurile Lui. 2 Cîntaţi-I şi-L lăudaţi pe El; spuneţi toate minunile Lui.3 Lăudaţi-vă cu numele cel sfînt al Lui; veselească-se inima celor ce caută pe Domnul. 4 Căutaţi pe Domnul şi vă întăriţi; căutaţi faţa Lui, pururea.5 Adu-ceţi-vă aminte de minunile Lui, pe care le-a făcut; de minunile Lui şi de judecăţile gurii Lui. 6 Seminţia lui Avraam, robii Lui, fiii lui Iacob, aleşii Lui.7 Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot pămîntul judecăţile Lui.8 Adusu-şi-a aminte în veac de legămîntul Lui, de euvîntul pe care L-a poruncit într-o mie de neamuri,9 Pe care l-a încheiat cu Avraam şi de jurămîntul Său lui Isaae.10 Şi l-a pus pe el lui Iacob, spre poruncă, şi lui Israel legătură veşnică,11 Zicînd: "Ţie îţi voi da pămîntul Canaan, partea moştenirii tale".12 Atunci, cînd erau ei puţini la număr şi străini în pămîntul lor13 Şi au trecut de la un neam la altul, de la o împărăţie la un alt popor,14 N-a lăsat om să le facă strîmbătate şi a certat pentru ei pe împăraţi, zicîndu-le:15 "Nu vă atingeţi de unşii Mei şi nu vicleniţi împotriva profeţilor Mei".16 Şi a chemat foamete pe pămînt şi a sfărîmat paiul de grîu.17 Tri-mis-a înaintea lor om; rob a fost rînduit Iosif.18 Smeritu-l-au, punînd în obezi picioarele lui; prin fier a trecut sufletul lui, pînă ce a venit cuvîntul Lui. 19 Cuvîntul Domnului l-a aprins pe el; trimis-a împăratul şi l-a slobozit, căpetenia poporului şi l-a liberat pe el. 20 Pusu-l-a pe el domn casei lui şi căpetenie peste toată avuţia lui,
21 Ca să înveţe pe căpeteniile lui, ca pe sine însuşi, şi pe bătrînii lui să-i înţelepţească.
22 Şi a intrat Israel în Egipt şi Iacob a locuit ca străin, în pămîntul lui Ham.23 Şi a înmulţit pe poporul lui foarte şi l-a întărit pe el mai mult decît pe vrăjmaşii lui. ^întors-a inima lor, ca să urască pe poporul Său, ca să viclenească împotriva robilor Săi. 25 Trimis-a pe Moise robul Său, pe Aaron, pe care l-a ales.26 Pus-a întru ei cuvintele semnelor Lui şi ale minunilor Lui în pămîntul lui Ham.27 Trimis-a întuneric şi i-a întunecat, căci au amărît cuvintele Lui; 28 Prefăcut-a apele lor în sînge şi a omorît peştii lor; 29 Scos-a pămîntul lor broaşte în cămările împăraţilor lor.30 Zis-a şi a venit muscă cîinească şi mulţime de muşte în toate hotarele lor. 31 Pus-a în ploile lor grindină, foc arzător în pămîntul lor;32 Şi a bătut viile lor şi smochinii lor şi a sfărîmat pomii hotarelor lor.33 Zis-a şi a venit lăcustă şi omidă fără număr.34 Şi a mîncat toată iarba în pămîntul lor şi a mîncat rodul pămîntului lor.35 Şi a bătut pe toţi întîii-născuţi din pămîntul lor, pîrga întregii lor osteneli.36 Şi i-a scos pe ei cu arginţi şi cu aur şi nu era în seminţiile lor bolnav.37 Veselitu-s-a Egiptul la ieşirea lor, că frica de ei îi cuprinsese.38 întins-a nor spre acoperirea lor şi foc ca să le lumineze noaptea.39 Cerut-a şi au venit prepeliţe, şi cu pîine cerească i-a săturat pe ei. 40 Despicat-a piatră şi au curs ape şi au curs rîuri în pămînt fără de apă.41 Că şi-a adus aminte de cuvîntul cel sfînt al Lui, spus lui Avraam, robul Lui.42 Şi a scos pe poporul Său, întru bucurie, şi pe cei aleşi ai Săi, întru veselie. 43 Şi le-a dat lor ţările neamurilor şi ostenelile popoarelor au moştenit, 44 Ca să păzească dreptăţile Lui şi legea Lui s-o ţină.