Slavă…
După catisma a paisprezecea se zice: Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru… apoi Troparele:
Glasul al 8-lea
Ca şi curva cad înaintea Ta ca să iau iertare şi, în loc de mir, îţi aduc lacrimi din inimă, ca să mă miluieşti ca şi pe dânsa, Mântuitoriule, şi să-mi dai iertare păcatelor, căci eu, ca şi dânsa, strig către Tine: izbăveşte-mă de întinăciunea faptelor mele.
Slavă…
De ce nu-ţi aduci aminte, sufletul meu, de moarte? De ce nu te întorci de acum către îndreptare, mai înainte până nu strigă trâmbiţa la judecată? Că atunci nu va mai fi vreme de pocăinţă. Adu-ţi aminte de vameşul şi de curva care strigau: greşit-am, Doamne, miluieşte-mă!
Şi acum…
De Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, ca ceea ce ai întrecut cu adevărat cu naşterea Ta şi puterile cereşti, noi care prin Tine ne-am îmbogăţit cu dumnezeire, neîncetat pe Tine te slăvim.
Poamne miluieşte (de 40 de ori)
Mulţumimu-Ţi Doamne, Dumnezeul mântuirilor noastre, căci toate le faci pentru binele vieţii noastre. Că ne-ai odihnit pe noi întru măsura nopţii ce a trecut şi ne-ai sculat pe noi din aşternuturile noastre şi ne-ai pus la închinăciunea cinstitului şi slăvitului Tău Nume. Pentru aceasta ne rugăm: Doamne, dă-ne dar şi putere să ne învrednicim să cântăm Ţie cu înţelegere şi să ne rugăm de-a pururea şi totdeauna la Tine să căutăm, Mântui-toriule şi de bine Făcătorul sufletelor noastre, lucrând cu frică şi cu cutremur mântuirea noastră. Deci, ascultă-ne şi ne miluieş-te pe noi, îndurate. Zdrobeşte sub picioarele noastre pe nevăzuţii şi războinicii noştri vrăjmaşi. Primeşte cele după putere ale noastre mulţumiri. Dă-ne nouă dar şi putere întru deschiderea gurii noastre şi ne învaţă pe noi îndurările Tale căci nu ştim să ne rugăm precum se cuvine de nu ne vei povăţui Tu, Doamne, cu Duhul Tău cel Sfânt. Şi orice am greşit până întru acest ceas, cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul, cu voie sau fară de voie, slobo-zeşte, lasă şi iartă, Doamne; că de Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la Tine este milostivirea, de la Tine este izbăvirea, Tu eşti singur Sfânt, ajutător şi sprijinitor al vieţii noastre şi pe Tine bine Te cuvântăm întru toţi vecii. Amin!
Rugăciune
către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
O, Preasfântă Doamnă, Stăpână Născătoare de Dumnezeu! Primeşte nevrednica noastră rugăciune (rugămintea) şi-i ocroteşte pe robii lui Dumnezeu (prenumele) de defăimarea oamenilor răi şi de moarte năprasnică şi le dăruieşte înainte de sfârşit pocăinţă. Izbăveşte-I pre ei, Doamnă, de toate necazurile şi nevoile, scârbele şi bolile şi de tot răul. Şi ne învredniceşte pre noi, păcătoşii robii Tăi, la a Doua Venire a Fiului Tău şi Dumnezeul nostru să stăm de-a dreapta Lui şi să fim moşteni a împărăţiei Cereşti şi a vieţii veşnice cu toţi sfinţii în nesfârşiţii veci ai vecilor. Amin.
Catisma a cincisprezecea
Psalmul 105 Aliluia
Sfântul Atanasie: "în psalm prorocul enumeră păcatele poporului iudeu, arătând din ce motive izraeliţii au fost lepădaţi de la faţa Domnului."
1 Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.2 Cine va grăi puterile Domnului, cine va face auzite toate laudele Lui?3 Fericiţi cei ce păzesc judecata şi fac dreptate, în toată vremea.4 Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, întru bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău; cercetează-ne pe noi cu mîntuirea Ta,5 Ca să vedem întru bunătăţi pe aleşii Tăi, să ne bucurăm de veselia poporului Tău şi să ne lăudăm cu moştenirea Ta.6 Păcătuit-am cu părinţii noştri, nelegiuit-am, făcut-am strîmbătate.7 Părinţii noştri în Egipt n-au înţeles minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea milei Taie şi Te-au amărît cînd s-au suit la Marea Roşie.8 Dar i-a mîntuit pe ei pentru numele Său, ca să facă cunoscută puterea Lui. 9 Şi a certat Marea Roşie şi a secat-o şi i-a condus pe ei prin adîncul mării ca prin pustie; 10 El i-a scos pe ei din mîna celor ce-i urau şi i-a izbăvit pe ei din mîna vrăjmaşului;11 Şi a acoperit apa pe cei ce-i asupreau pe ei; nici unul din ei n-a rămas. 12 Şi au crezut în cuvintele Lui şi au cîntat laudă Lui;13 Dar degrab au uitat lucrurile Lui şi n-au suferit sfatul Lui;14 Ci au fost cuprinşi de mare poftă, în pustie, şi au ispitit pe Dumnezeu, în loc fără de apă.15 Şi le-a împlinit cererea lor şi a săturat sufletele lor.16 Şi au mîniat pe Moise în tabără şi pe Aaron, sfîntul Domnului.17 S-a deschis pămîntul şi a înghiţit pe Datan şi a acoperit adunarea lui Aviron.18 Şi s-a aprins foc în adunarea lor, văpaie a ars pe păcătoşi.19 Şi au făcut viţel în Horeb şi s-au închinat idolului.20 Şi au schimbat slava Lui întru asemănare de viţel, care mănîncă iarbă. 21 Au uitat pe Dumnezeu, Care i-a izbăvit pe ei, Care a făcut lucruri mari în Egipt;22 Lucruri minunate în pămîntul lui Ham şi înfricoşătoare în Marea Roşie.23 Atunci a zis să-i piardă pe dînşii, şi i-ar fi pierdut, dacă Moise, alesul Lui, n-ar fi stat înaintea feţei Lui ca să întoarcă mînia Lui şi să nu-i piardă. 24 Apoi au dispreţuit pămîntul cel dorit şi n-au crezut în cuvîntul Lui,25 Ci au cîrtit în corturile lor şi n-au ascultat glasul Domnului. 26 Atunci El a ridicat mîna Sa asupra lor, ca să-i doboare pe ei în pustie27 Şi să doboare sămînţa lor întru neamuri şi să-i risipească pe ei în toate părţile.28 Au jertfit lui Baal-Peor şi au mîncat jertfele morţilor29 Şi L-au întărîtat pe El cu faptele lor şi au murit mulţi dintre ei.30 Dar a stat Finees şi L-a îmblînzit şi a încetat bătaia 31 Şi i s-a socotit lui întru dreptate, din neam în neam pînă în veac. 32 Apoi L-au mîniat pe El la apa certării, şi Moise a suferit pentru ei,33 Că au amărît duhul lui şi a grăit nesocotit cu buzele lui. 34 N-au nimicit neamurile de care le-a pomenit Domnuclass="underline" 35 Ci s-au amestecat cu neamurile şi au deprins lucrurile lor36 Şi au slujit idolilor lor şi s-au smintit.37 Şi au jertfit pe fiii lor şi pe fetele lor idolilor,38 Au vărsat sînge nevinovat, sîngele fiilor lor şi al fetelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan şi s-a spurcat pămîntul de sînge. 39 S-au pîngărit de lucrurile lor şi s-au desfrînat cu faptele lor.40 Atunci S-a aprins de mînie Domnul împotriva poporului Său şi a urît moştenirea Sa.41 Şi i-a dat pe ei în mîinile neamurilor şi i-au stăpînit pe ei cei ce-i urau pe ei42 Vrăjmaşii lor i-au asuprit pe ei şi au fost nefericiţi sub mîinile lor.43 De multe ori Domnul i-a izbăvit pe ei, dar ei L-au amărît pe El cu sfatul lor şi i-a umilit pentru fărădelegile lor.44 Dar Domnul i-a văzut cînd se necăjeau ei, a auzit rugăciunea lor,45 Şi şi-a adus aminte de legămîntul Lui şi S-a căit după mulţimea milei Sale; 46 Şi le-a dat să găsească milă, înaintea celor ce i-au robit pe ei.47 Izbă-veşte-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi ne adună din neamuri, ca să lăudăm numele cel sfint al Tău şi să ne fălim cu lauda Ta. 48 Binecuvîntat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac şi pînă în veac. Tot poporul să zică: Amin. Amin. Slavă…