Pumnul-lui-Dumnezeu? Da, la naiba! Privindu-l dintr-o celulă a unei închisori de pe Lumea Inelară, Louis Wu îşi imaginase evenimentul în mintea sa cu extremă claritate. Trebuia să fi fost vizibil de la ambele Ziduri de Margine: o bilă infernală de foc de mărimea Lunii trecând prin fundaţie aidoma pumnului unui om puternic printr-o cutie de carton.
Băştinaşii puteau fi recunoscători că fundaţia se deformase atât de mult. Gaura era suficient de mare pentru a permite scurgerea întregului aer din interiorul Lumii Inelare. Se afla, însă, cu 1500 km prea sus.
Craterul era plin de stele.
Şi nu mai era gravitaţie, nu mai exista nimic care să ajute acţiunea motoarelor de sustentaţie. Louis nu se gândise chiar atât de departe.
— Apucă-te de ceva, urlă el, şi ţine-te bine! Dacă ieşi prin fereastră, n-am cum să te mai salvez.
— Evident că nu, răspunse Kzinul.
Interlocutorul se încolăcise în jurul unei bare metalice. Louis găsi o alta.
— Nu-i aşa că am avut dreptate? Stele…
— Da, Louis, dar cum ai ştiut?
Acum se simţea puţină gravitaţie, o uşoară împingere a Improbabilului. Scheletul de clădire se răsucise atât de mult încât fereastra panoramică ajunsese să lumineze în sus.
— Ţine! zise mândru Louis, întinzându-se pentru a apuca partea potrivită a barei. E din ce în ce mai bine. Sper că Prill s-a legat de ceva, va avea o călătorie foarte zdruncinată. Până în vârful muntelui, agăţată la capătul a 15 mii de kilometri de fir de pătrate de umbră. Până pe marginea craterului, apoi…
Priviră partea exterioară a acestei lumi stranii. O suprafaţă sculptată şi aproape infinită. În mijloc, o perforaţie meteorică conică, extraordinară, strălucind în adâncuri. În vreme ce Improbabilul oscila ca o bilă de plumb sub Inel, soarele străluci o clipă în fundul craterului.
— …În jos şi afară. În acel moment noi vom fi legaţi de Mincinos, iar acesta se va afla pe drumul spre spaţiul liber cu o viteză de 1200 km/secundă. E destulă vreme pentru ca firul să ne aducă alături, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, avem propulsorul din scuterul lui Nessus…
— Mă întrebi cum am ştiut? Ţi-am spus asta. Nu ţi-am vorbit despre relief?
— Nu.
— Acesta a constituit dovada hotărâtoare. Toate zonele dezgolite până la materialul de fundaţie şi prăbuşirea civilizaţiei petrecută cu doar 1500 de ani în urmă! Asta s-a întâmplat fiindcă cele două perforaţii meteorice au perturbat sistemul de curenţi atmosferici. Nu ţi-ai dat seama că cea mai mare parte a călătoriei noastre s-a desfăşurat între aceste două perforaţii?
— Un raţionament extrem de indirect, Louis.
— Dar a funcţionat.
— Ai dreptate! Şi astfel voi trăi suficient ca să mai admir un asfinţit de soare, murmură Kzinul.
Louis simţi un fel de şoc electric.
— Şi tu obişnuieşti să faci asta? bâigui el.
— Da. Uneori privesc asfinţiturile. Hai să vorbim însă despre Marele Şlem.
— …Ce-ai zis?
— Dacă aş reuşi să fur de la tine Marele Şlem, specia mea ar domina spaţiul cunoscut, până când altă specie mai puternică ar interfera cu sfera noastră de influenţă. Am uita tot ce am învăţat atât de greu despre cooperarea cu speciile străine.
— Adevărat, răspunse Louis din întuneric.
Tracţiunea realizată de fir era acum continuă. Mincinosul probabil că era pe drum urcând pantele de 10 grade ale muntelui.
— Ar fi fost posibil să nu ajungem atât de departe, de vreme ce norocul mai multor indivizi ca Teela Brown protejează Pământul, continuă Interlocutorul. Şi totuşi onoarea mă împinge să fac această încercare. Cum aş putea să îndepărtez specia căreia îi aparţin de onorabila cale a războiului? Zeii mei m-ar repudia.
— Te-am prevenit în legătură cu joaca de-a zeii! Lasă răni…
— Din fericire, nu se pune problema. Mi-ai spus că aş distruge Marele Şlem dacă aş încerca să-l fur. Riscul e prea mare. Încă mai avem nevoie de hiperpropulsorul Păpuşarilor pentru a scăpa de frontul de undă al exploziei Nucleului.
— Destul de adevărat, conveni Louis. Dar dacă aş fi minţit?
— N-aş spera să pot depăşi o fiinţă cu inteligenţa ta. Soarele străluci din nou în craterul giganticului munte.
— Gândeşte-te, totuşi, cât de puţin am călătorit, vorbi din nou pământeanul. Am parcurs 240 de mii de kilometri în cinci zile, iar la înapoiere am făcut aceeaşi distanţă în două luni. O şeptime din cel mai scurt drum de-a curmezişul Lumii Inelare! Iar Teela şi Căutătorul vor să-i dea ocol!
— Nu-s în toate minţile…
— Nici n-am văzut Zidul de Margine. În schimb, ei or să-l vadă. Mă întreb câte alte lucruri am ratat? Dacă navele Lumii Inelare au ajuns până pe Pământ, poate că au luat la bord şi unele exemplare de balene, înainte ca noi să le exterminăm. Nici până la ocean n-am ajuns… Gândeşte-te la oamenii pe care-i vor întâlni… O cultură poate apuca pe căi nebănuite de evoluţie. Şi tot acest spaţiu… Lumea Inelară e atât de mare…
— Nu ne putem întoarce, Louis!
— Fireşte că nu.
— Nu vom reveni până când nu vom împărtăşi cunoştinţele civilizaţiilor noastre, cunoştinţele pe care le-am acumulat. Şi până când nu vom face rost de o navă intactă.
GLOSAR
AEROSCUTER: Vehicul cu un singur loc utilizat pentru explorare în prima expediţie pe Lumea Inelară.
ANTISPINWARD: Direcţie opusă sensului de rotaţie al Lumii Inelare.
ARCADĂ: Lumea Inelară văzută de pe suprafaţa ei. Unii băştinaşi cred că lumea lor este o suprafaţă plată înconjurată de o arcadă parabolică îngustă.
OUTSIDER: Formă de viaţă inteligentă a cărei biochimie este bazată pe heliu lichid şi efecte termoelectrice. Outsiderii călătoresc de la o stea la alta pe astronave cu viteze subluminice, comercializând informaţii.
BABORD: Partea stângă atunci când se priveşte în sensul rotaţiei Lumii Inelare.
CENTRUL DE CONTROL: Vezi CENTRU DE REPARAŢII.
CENTRU DE REPARAŢIE: (Ipotetic) Centrul de întreţinere şi control al Lumii Inelare.
CZILTANG BRONE: Un dispozitiv al constructorilor de oraşe, un fel de radiator care permite obiectelor solide, marfă, pasageri etc, să penetreze scrith-ul.
DISCURI DE PĂŞIT: Sistem de teleportare utilizat pe Flota Lumilor. (Alte rase cunoscute utilizează metode mai puţin sofisticate, de pildă cabine închise de transfer.)
FLOTA LUMILOR: Cele cinci planete ale Păpuşarilor.
HIDROPROPULSORUL OUTSIDERILOR : Propulsoare superluminice, niciodată folosite de ei, dar utilizate din ce în ce mai mult pentru călătoriile interstelare de toate speciile din Spaţiul Cunoscut.
NAVA CU HIPERPROPULSIE CUANTICĂ DE GRADUL DOI: Dezvoltat de Păpuşarii Pierson, este infinit mai rapidă decât cea construită de Outsideri. Marele Şlem a fost astronava prototip, prima care vizitase centrul galactic.
MARELE ŞLEM: NAVA CU HIPERPROPULSIE CUANTICĂ DE GRADUL DOI.