Plante, animale, făpturi care erau amândouă şi nici una, fiinţe de pradă şi paraziţi, creaturi negre ca noaptea sau strălucitoare şi fastuoase, ori lipsite complet de culoare, făpturi bizare şi nespus de frumoase, ori prea hidoase pentru a te gândi la ele, de pe planete al căror nume fusese înscris la loc de frunte în istoria umană sau de pe unele de care abia se auzise. Şi altele, şi altele… Zi după zi, Vasiliscul şi Manticora pluteau deasupra mărilor Namorului, prea iuţi şi prea ucigătoare pentru baloanele-de-foc care se înălţau să le atace, presărând armele lor vii fără a fi pedepsite.
După rondul zilnic reveneau pe Arcă, unde Haviland Tuf căuta singurătatea, împreună cu una sau mai multe pisici, iar Kefira Qay o lua pe Nesăbuinţă cu ea în camera de comunicaţii şi asculta rapoartele.
— Păzitorul Smith raportează că a văzut creaturi stranii în Strâmtoarea Portocalie. Nici urmă de cuirasate.
— Un cuirasat a fost zărit la Batthern, într-o înfruntare teribilă cu o fiinţă gigantică, cu tentacule, de două ori cât el. O caracatiţă uriaşă, zici? Foarte bine. Trebuie să le învăţăm numele, păzitor Qay.
— Ţărmul Mullidor raportează că o familie de mante-cu-coadă-biciuitoare şi-a făcut culcuş pe stâncile de lângă mare. Păzitorul Horn spune că tăiau baloanele-de-foc ca nişte cuţite vii, că baloanele se dezumflau şi cădeau neajutorate. Minunat!
— Am primit azi ştiri de pe Plaja Indigo, păzitor Qay. O poveste ciudată. Mergătorii au năvălit din apă, dar n-au atacat. Erau înnebuniţi, se clătinau de parcă ar fi avut dureri insuportabile, iar din orice deschizătură, din orice articulaţie a lor atârnau funii dintr-o substanţă albă, spumoasă. Ce-i asta?
— Un cuirasat mort a eşuat azi în New Atlantis. Tăiş de soare a zărit, pe când patrula în vest, alt cadavru, putrezind la suprafaţa apei. Îl sfârtecau peşti ciudaţi.
— Spada stelelor a zburat ieri la Înălţimile Focului şi a văzut doar şase baloane-de-foc. Consiliul Păzitorilor se gândeşte să reia zborurile scurte ale aeronavelor către Perlele Oalelor-de-Mâl, cu titlu de încercare. Ce crezi, păzitor Qay? Ne sfătuieşti să riscăm sau e prematur?
În fiecare zi, curgeau mormane de rapoarte; în fiecare zi, Kefira Qay zâmbea tot mai larg în timp ce-şi făcea raidurile cu Manticora. Dar Haviland Tuf rămânea tăcut şi impasibil.
În a treizeci şi patra zi de război, păzitorul senior Lysan îi spuse tinerei:
— Astăzi a fost găsit alt cuirasat mort. Se pare că a fost dat gata într-o bătălie. Savanţii noştri au analizat conţinutul stomacurilor lui. Se pare că se hrăneşte exclusiv cu balene şi caracatiţe albastre.
Kefira Qay se încruntă uşor, apoi ridică din umeri.
— O caracatiţă cenuşie a eşuat azi în Boreen, îi spuse, câteva zile mai târziu păzitorul senior Aben. Locuitorii se plâng din cauza duhorii. Au raportat că monstrul are urme de muşcături imense, rotunde. Evident muşcături de cuirasat, dar ale unuia mai mare decât soiul obişnuit.
Păzitoarea Qay se agită pe scaun, tulburată.
— Se pare că au dispărut toţi rechinii din Marea de Chihlimbar, continuă Aben. Biologii nu găsesc nici o explicaţie. Ce părere ai? Întreabă-l pe Tuf.
Tânăra asculta şi simţea un fior vag, ca un semnal de alarmă.
— O ştire ciudată, pentru voi doi. A fost văzut ceva care se mişcă de colo-colo prin Adâncimile Coherine. Am primit rapoarte atât de pe Tăiş de soare, cât şi de pe Cuţit ceresc, precum şi confirmări de la hi-droavioanele care patrulau. E vorba de o făptură imensă, o adevărată insulă vie, ce înhaţă totul în cale. E una de-a voastră? Dacă da, aţi făcut o eroare. Ni s-a spus că mănâncă mii de baracude, peştişori-băşicători şi ace-de-coastă.
Kefira Qay se întunecă la faţă.
— Baloanele-de-foc au fost văzute iar pe Ţărmul Mullidor. Sute. Nu-mi vine să dau crezare acestor rapoarte, dar mi s-a spus că mantele-cu-coadă-biciuitoare fug de ele. Poţi să…
— Au apărut iar războinici, mă crezi? Ne închipuiam că au dispărut. O mulţime, şi toţi hăpăie peştii mai mici ai lui Tuf ca pe nimic! Trebuie să…
— Cuirasatele scuipă apă şi doboară urlătorii de pe cer…
— Ceva nou, Kefira, un zburător, mai degrabă un planor care se lansează de pe baloanele-de-foc. Au dat deja gata trei hidroavioane, iar mantele nu le vin de hac…
— … s-a terminat cu fiinţele alea care se ascund în nori… baloanele le sfâşie, acidul nu le mai deranjează, le doboară…
— … tot mai multe viespi-de-apă moarte, sute, mii… dispar…
— … iarăşi mergători. Castelul Zorilor a încetat să transmită, probabil că a fost cotropit. Nu înţelegem ce se întâmplă. Insulele erau înconjurate de colonii de dantelă-sângerie şi jeleu-de-apă. Ar fi trebuit să fie în siguranţă… doar dacă…
— … de-o săptămână, nici un mesaj de la Plaja Indigo…
— … treizeci, patruzeci de baloane-de-foc au fost văzute chiar lângă Cabben. Consiliul se teme…
— … nimic din Lobbadoon…
— … un peşte-fortăreaţă mort, mare cât jumătate din insulă…
— … cuirasatele au intrat chiar şi în port…
— … mergătorii…
— … păzitor Qay, Sabia stelelor e pierdută, s-a prăbuşit deasupra mării polare. Ultima transmisie a fost trunchiată, dar credem…
Kefira Qay se ridică şi se răsuci pe călcâie, dorind să fugă din camera de transmisiuni în care, pe toate ecranele, apăreau ştiri despre moarte, distrugere, înfrângere. Haviland Tuf se afla în spatele ei, cu figura-i palidă inexpresivă. Ingratitudine stătea calmă pe umărul lui stâng.
— Ce se întâmplă?întrebă păzitoarea.
— Cred că-i evident pentru orice persoană cu inteligenţă normală. Pierdem. Probabil că am fi pierdut oricum.
Kefira Qay era pe punctul de a începe să urle, dar reuşi să se stăpânească.
— N-ai de gând să faci ceva? Să ripostezi? E numai vina ta, Tuf! Nu eşti inginer ecolog. Doar un negustor care nu ştie ce face. De aceea…
Haviland Tuf ridică o mână, impunând tăcere.
— Vă rog! M-aţi ofensat considerabil. Încetaţi să mă insultaţi. Sunt un om blând, cu fire amabilă şi binevoitoare, dar chiar şi unul ca mine poate fi cuprins de furie. Vă apropiaţi de un asemenea moment. Păzitor Qay, nu-mi asum nici o răspundere pentru cursul nefericit al evenimentelor. Acest biorăzboi pripit n-a fost ideea mea. Ultimatumul dumneavoastră necivilizat m-a obligat la o acţiune lipsită de înţelepciune, ca să vă potolesc. Din fericire, în timp ce dumneavoastră vă petreceaţi nopţile îmbătându-vă cu victorii trecătoare şi iluzorii, eu mi-am continuat munca. Am introdus harta planetei dumneavoastră pe calculator şi am urmărit desfăşurarea războiului pe ea, în diferitele etape. Am duplicat biosfera dumneavoastră într-un bazin mare şi am introdus în ea mostre din viaţa nomoriană, donate din specimene moarte — o bucată de tentacul, o frântură de carapace… Am observat, am analizat, iar în cele din urmă am ajuns la o concluzie. O tentativă de concluzie, ca să fiu mai precis, deşi ultimele evenimente de pe Namortind să-mi confirme ipoteza. Aşa că nu mă mai defăimaţi, păzitor Qay! După somnul odihnitor al nopţii, voi coborî pe Namor şi voi încerca să pun capăt războiului.
Kefira Qay îl privi, nevenindu-i să creadă, groaza ei transformându-se încă o dată în speranţă.