raieşti din mai puţin de patru lire pe săptămînă, vrînd-nevrind uie sa te porţi ca un creştin şi să-ţi iubeşti aproapele.
Mai
59
w
întîi, că nu poţi scăpa de el; cînd îl cauţi, e la tine în curte. Nu-j poţi ignora existenţa făcînd pe rafinatul şi pe filozoful. Ori iubeşti ori îl urăti i î l fbil i el reprezenta cea mai minunată şi Coscmdo bine îşi pt i mai gingaşă fiinţă ulte oi :
«""»- *ţ,"v* "«'■■"•"1» lavniu pe îaiiuaiui şi pe uiozoiui. uri i w - J u- - ■ ""■lullu"' ?• mai gingaşă iiintă
iubeşti ori îl urăşti, şi în general e preferabil să păstrezi relaţu Cunoscmd-o bine îşi putea permite să asculte orice pe seama ei:
bune, fiindcă poţi să ai nevoie de el în cazuri urgente, cum poate cu clt ? ca!ommau mai tare cu atît o iubeau mai mult Credo
şi el să aibă nevoie de tine. Deseori, nici nu se mai pune 4uia at^uraum- Amo <luia turpe, quia indignum '
problema să-l refuzi. Trebuie să-l ajuţi, eşti om şi n-ai ce-i face T ■ Putreziciune! reluă cu grandilocvenţă
Illidge Floarea
aşa că nu strică să te înţelegi cu cel care, oricum, e alături de Pu/a 5 incmtatoara noastre civilizaţii — asta-i Lucy Conia
tine. rafinata şi parfumata a unui sălbatic sau a unui animal Sino^I
Walter îi dădu dreptate.
— Fireşte.
— Voi, cei bogaţi, continuă Illidge, nu aveţi pe nimeni alături. Niciodată nu vă ajutaţi semenii şi nici nu aşteptaţi să vi se răspundă la fel. Ar fi şi inutil, căci vă dă mîna să plătiţi pe cineva ca să vadă de voi. Angajaţi servitori care pentru trei lire pe lună, plus casă şi masă, joacă farsa amabilităţii. Doamna Cradock, vecina noastră de alături, nu era obligată să-ţi supravegheze copiii cînd plecai de acasă. Voi contra bani, dădace şi guvernante. Nu, nici măcar nu ştiţi că
iată şi parfumată a unui sălbatic sau a unui animal.___e
concluzie asupra celor care au bani şi, timp de pierdut. Cu ochii închişi, Walter îl asculta, gîndindu-se la Lucy. „O ne rafinată si narfnmată a unui sălbatic sau a unui animal." durea; el o iubea însă şi m.ai mult, tocmai şi a adevărului odios.
să mă duc să văd dacă bătrînul vrea să mai asta, spuse Illidge cu o voce schimbată. De înainte de unu jumătate, două. într-un fel e la alte ore decît cele obişnuite. Dormi pînă la să lucrezi după ce ţi-ai băut ceaiul de că-i plăcut. îi întinse mîna. — Pe curînd.
— Să luăm neapărat masa împreună într-o seară, îi spuse ca Walter fără prea multă convingere.
Illidge dădu din cap.
— Hotărîm într-una din zilele astea, spuse el şi plecă. Walter îşi făcu loc prin mulţime căutînd-o pretutindeni pe
să sa
K-am azk duPa amiaza.
există vecini. Trăiţi izolaţi. Fiecare din voi se închide în casa iui misterioasă. în dosul obloanelor pot avea loc tragedii, fără vecinii să ştie.
— Slavă Domnului că-i aşa, exclamă Walter.
— într-adevăr, mulţumiţi-i lui Dumnezeu. Intimitatea e un » mare lux. Recunosc că e foarte plăcută. Pentru lux însă trebuie Lucy. să plăteşti. Nimeni nu e mişcat de nenorocirile pe care nu le cunoaşte. Ignoranţa e o fericire plină de nesimţire. Pe o stradă- *
săracă nenorocirea nrare unde să se ascundă. Viaţa se desfăşoară
prea public. Săracii nu-şi uită niciodată sentimentele de buni . _Everard Webley îl înghesuise pe Lordul Edward într-un colţ vecini. Celor bogaţi însă nu li se oferă prilejul să-şi ajute egalii. Ş1 lncerca să-l convingă să-şi dea sprijinul „Englezilor liberi". Nu sînt în stare decît să manifeste o bunăvoinţă condescendenta. , ^*ar nu mă
interesează politica, protesta răguşit bătrînui şi o simpatie ieftină pentru suferinţele inferiorilor, pe care nu-i r w T\
ma interesează politica. . Indiferent ce-ar fi spus
pot înţelege. îngrozitor! Şi asta cînd cei bogaţi dau dovadă deQ eWev» repeta fraza cu o încăpăţînare de catîr.
Webley desfăşura oarecare mărinimie. Cînd sînt abjecţi, arată ca ăştia. Făcu un - are elocmţă. Oamenii de bună
credinţă, care reprezintă ceva semn cu mîna spre camera plină de lume. Seamănă cu Lady ^J. [ara asta> ar trebui să
se unească pentru a rezista forţelor de Edward — ultima bolgie a infernului! Cu fata asta, a ei. . Dădu ugere.
Nu erau ameninţate numai proprietatea şi interesele
Walter îl ascultase cu atenţie încordată şi cu un sentimentala, inteligenţa şi oricf'feSde'^i^816?'
initiat?a penibil. "Englezii liberi" se crm41,,;/ - -
distincţie naturală.
- O lume blestemată, descompusă, iremediabil corupta.». Staturii celor pioşt Te înîmasSîT P"1™ * ™
continuă Ilhdge, denunţînd-o ca un profet. Vorbise mtîmplătot^ ,Vldual>tatea de omul dS mulţime de rtnJ f 3 apăra p singură dată cîteva clipe cu Lucy Tantamount, care de-abia «DJ3?'^ superiorităţii na'Sef în tSt P?" ^"V" înregistrase prezenţa. ^Sman» lor „£ numeroşi S 2 tOate domen»le.
înregistrase prezenţa.
„E adevărat", îşi spuse Walter, Lucy era exact aşa cum îş1 închipuiau cei care o invidiau sau o dezaprobau; şi totuşi pentru
60
*
numeroşi şi adrvf. Pentru câ e absurd. Iubesc fiindcă e odios, fiindcă e nedemn... (lat.).
61
Cînd eşti prevenit trebuie să te înarmezi din vreme; cînd ve2 , t-natia a rirrx ni1t„/ A apropiindu-se bandiţii, te aşezi în poziţie de luptă şi tragi sab1; f S"f smuls d?n miilor,?
din teacă. (Webley avea o slăbiciune pentru săbii; cînd „Englez ^ekTvii Cînd fe liberi" defilau, Webley purta sabie, discursurile lui erau pline d ?f'™™
ă dn
eSe r
săbii, iar casa înţesată de panoplii.) Se impunea organizare m5f™£ S o furie disciplină, forţă. Lupta nu mai putea fi dusă ■ pe tărîj '"„temicâ si constituţional. Metodele parlamentare se dovedeau foarte bun" 7'erfle fusese S
cînd două partide cădeau de acord asupra principiilo **££ lucrurj ^ , fundamentale, şi îşi exprimau dezacordul doar asupra uno Tfil Ld fleacuri. Cînd însă erau în joc principiile fundamentale n S trebuia îngăduit ca liti ă diă dii hre,sterline- Lordul Edward r -' baZă ale stati«icilor hi ?e"««nnat Pentru care îl """A lord' de obicei calm, D°mnuI Fl^is> care avea o ' T dep *?ă în fdul său de a trata