££ lu ,7^ deCUrSUl mtrevederilor antenoare, să
furieal Lorduh^FH aşa.c"m S°°Otea el de cuviinta-Accesul S izbucnirea S £?* . miSe şM însPa'™ntase. Părea J din feidalism S r ' recaPătînd"-Şi brusc trăsăturile
j pp
trebuia îngăduit ca politica să devină o distracţie SfaJfce din feidalism S r PŞ brusc trăsăturile
parlamentarilor. Trebuia recurs la o acţiune directă sau TadreseLă un^H^v tof TT Că
s
CStC Un Tanta™unt
care ameninţarea cu o asemenea acţiune. SîJate iaTel deraS ftr- "?C °^dine:
°rdinele fusesera
- Am fost cinci ani în Parlament, spuse Webley, tim, fnadmisibfl Dacă S vf T V' dm cercetările sale. Era suficient ca să mă conving că nimic nu se poate rezolva astăzi pi fo altă firmă de JvLlr A ?*?' avea să^' transfere afacerile căire parlamentarismului. Ca şi cum ai încerca să stingi un fo, Snunîndu-i bună ziua PO1 concediase Pe domnul Figgis, ţinînd discursuri. Anglia nu poate fi salvată decît prin acţiuni 1 M ...
directă. Odată salvată, putem începe să ne gîndim din nou 1; 7Ty . ma intereseaza bana, repetă, el. Parlament.
(Va trebui să fie însă cu totul altceva decît aceasti . ge: care se apropiase şi le dădea tîrcoale, pîndind prilejul adunătură comică compusă din bogătaşi aleşi de gloată.) într ae a s.e &ar?sa batnnwui lord, auzi de la depărtare remarca si în timp n-avern altceva mai bun de făcut decît să ne pregătim d sine 'UI ^bucni m ns. „Bogătaşii ăştia, îşi spuse el blestemaţi, luptă. Iar pregătindu-ne de luptă, putem învinge paşnic. I aştia de b°gâtaşi! Toţi sînt Ia fel." ■ ' *
singura speranţă. Credeţi-mă, Lord Edward, e singura speranţa . '.~ Dar daca nu vă interesează de dragul dumneavoastră înfuriat ca un urs încolţit de dulăi într-o groapă1, Lordi însistă Webley, atacînd dintr-o altă
direcţie ar treh.ii «a -Edward nu-şi găsea astîmpărul şi îşi rotea din şolduri trupi ltite™seze de dragul civilizaţiei, al progresului încovoiat. ' Lordul Edward tresări rn™t„i « ■
- Dar nu mă interesează pol... care eliberase un val de 23? "Pr°g t Era prea agitat pentru a mai putea pronunţa întreg cuvîntu — Progres! reluă el, iar nefericirea «i i™* A-
- Chiar dacă nu vă interesează politica, îşi continuă Weble transformară în încredere Progres" Voi iv V°°e V'6 campania de convingere, trebuie totuşi să vă intereseze averea decît de asta. Ca şi cum nroeresiii J'.j ," -
T" "U lţl poziţia, viitorul familiei dumneavoastră. Nu uitaţi, toate astea s infinit. Mai multe motoare 1, m
• * -"^ Are sa *lna la vor prăbuşi în dezastrul general. hrană, mai multă reH»mf Ti! COpn miC1' mai multa
-Da, însă. . Nu. . Lordul Edward era disperat. - P în vecii veX X %h!5" °uItl ^ din toate mai mult, rame...
Pe mine nu mă interesează banii. specialitatea mea' Biol™ f- • -a audiatl A
Clteva cursuri
din
Odinioară, cu mulţi ani în urmă, directorul unei firme i propuneţi de nildâ c- f -°a' "' ' Pr°g.reŞu1'
Ce vă
avocaţi specializaţi în chestiuni financiare, căreia Lordul Edwar-cuprindea' o ari,* t" ,r '" problema fosforului? întrebarea h. încredinţase întreaga administraţie a averii sale, venise i — Dar asta t ,
.'
vizită pentru a-şi consulta clientul într-o problemă de investiţi enervat CU in afara discuţiei, spuse Webley
în ciuda instrucţiunilor severe lăsate de Lordul Edward care n — Djm • permitea să fie deranjat în chestiuni de afaceri. Trebuia hotărî! important ' rePllca Lordul Edward, e singurul/lucru
"d f STT^îf ^" ,V°rbef mult mai
el un alt om. Avea
""
' Pentru a se distra, familiile aristocratice din Anglia urmăreau de P '?***» Ca "de obkef marginea unei gropi lupta dintre un urs vîrît cu sila în groapă şi cîinii dpdren bine consnliHai-» : e am el un alt om. Avea
vînâtoare care îl sflsiau cauză se i^ in privinţa fosforului, şi din această
solid Ul îli
aginea unei gropi lupt vînâtoare care îl sflsiau.
62
se simt^ in privinţa fosforului, şi din aceast
■mţea şi el solid. Ursul încolţit pornea la atac.
63
— Cu agricultura voastră intensivă, conţinu?* el, secătui' pur şi simplu solul de fosfor. Mai mult de jumătate de unu l sută în fiecare an. Eliminaţi fosforul din circulaţie. Ca să nu mj vorbesc cum risipiţi prin sistemul de canalizare sute de mii d tone de pentoxid de fosfor! Le vărsaţi în mare. Şi asta numi; progres! Halal de sistemul vostru modern de canalizare! Vocea; trăda un dispreţ tăios. — Ar trebui să puneţi la loc fosforul d unde l-aţi luat. în pămînt. Lordul Edward îl ameninţă c degetul şi se încruntă. — în pămînt, ascultă-mă pe mine.
— Dar n-am nimic de-a face cu asta!
— Ar trebui să ai de-a face, răspunse grav Lordul Edwarc Asta-i nenorocirea cu voi, politicienii. Nu vă gîndiţi la lucruri! importante. Trăncăniţi despre progres, voturi, bolşevism şi lăsa să se scurgă aiurea în mare, an de an, un milion de tone c pentoxid de fosfor. E idiot, e criminal, e. . e ca şi cum ai scîrţ la vioară în timp ce Roma arde.
Văzu că Webley deschide gui -să vorbească şi se grăbi să preîntîmpine ceea ce-şi închipuia c va fi obiecţia acestuia. — Desigur, vă imaginaţi că puteţi suplii pierderea cu ajutorul fosfatului din stînci. Dar ce vă faceţi cîn vor.secătui şi aceste depozite? îşi vîrî degetul în plastronul li Everard. — Ce vă faceţi? N-au să treacă nici două
sute de ani depozitele se vor termina. Ne închipuim că sîntem progresiş fiindcă trăim din fondul nostru de fosfat, de cărbune, de petii şi de nitrat. Risipiţi-le pe toate. . Iată politica voastră. înt timp, vă agitaţi şi încercaţi să ne speriaţi cu balivernele voast: despre revoluţii.
— La dracu, spuse Webley, furios şi amuzat totodas fosforul dumneavoastră poate să aştepte. Primejdia de care i -vorbeam e iminentă. Doriţi cu orice preţ o revoluţie sociala politică?
— O să se reducă astfel populaţia şi o să se stăvileasc producţia? întrebă Lordul Edward.
— Fireşte.
— Atunci doresc cu siguranţă o revoluţie. Bătrînul lor gîndea în termeni geologici şi nu se temea de concluzii logice. -Desigur c-o doresc.
Illidge de-abia îşi mai putea stăpîni rîsul.
— Dacă asta-i părerea dumneavoastră. . începu Webley, di Lordul Edward îl întrerupse.
— Singurul rezultat al progresului vostru, spuse el, e' peste cîteva generaţii va avea loc o adevărată revoluţie